Proiectul Unirii si reformarea Romaniei
Victor RONCEA Ziua, 28 martie 2005 1918. Un an de referinta din istoria Romaniei si a neamului romanesc. Sub indrumarea nationalistilor liberali ai lui Ion I. C. Bratianu, Romania lui 1918 se reintregea cu tinuturile sale istorice. Dupa ani in care marele politician si patriot roman negociase atent cu principalele puteri ale momentului reunirea si faurirea unei Romanii cu acelasi rol geopolitic ca si azi: pol de stabilitate la poarta Europei. In urma cu 87 de ani, la 27 martie, sfanta Basarabie revenea la tara sa, urmata de Bucovina, la 28 noiembrie si Transilvania, la 1 decembrie.Ultima zi a anului 1918 consemneaza Decretul-lege privitor la unirea Bucovinei cu Romania: "Bucovina, in cuprinsul granitelor sale istorice, este si ramane de-a pururi unita cu Regatul Romaniei". Semna Regele Ferdinand I si Ion I. C. Bratianu, presedintele Consiliului de ministri si ministru al Afacerilor Externe. Regatul Romaniei de-a pururi unit a luat sfarsit insa brutal si sangeros printr-un pact care si astazi isi asteapta denuntarea din partea Germaniei si a Rusiei. Denuntare pe care o mai cer cu vehementa tarile baltice, chiar prin presedintii lor - care vor refuza sa participe la aniversarea de la Moscova a 60 de ani de la "marea victorie antifascista" - , societatea civila din Polonia si un dram din cea romaneasca.
Statul roman, cu toate institutiile sale care au obligatia sa apere istoria, prezentul si viitorul natiunii, este complet la pamant. Anul acesta, de exemplu, desi traim sub o guvernare liberala, actele de eroism politic ale inaintasului Partidului National Liberal Ion I.C. Bratianu au fost ignorate pana la necinste, cu sau fara stirea conducatorilor noii Romanii, printre prioritatile carora se numara si soarta Basarabiei.
La Parlament si Senat, ex-comunistii, nomenclaturistii PSD Adrian Nastase si Nicolae Vacaroiu, au refuzat din scurt propunerea unei sesiuni solemne dedicate Unirii. Nu stiu daca stirea a ajuns la timp si pe deal ca sa afle si presedintele Traian Basescu cum isi bat joc de tara oamenii lui Ion Iliescu, pentru ca si la Cotroceni, ca si la Palatul Victoria, au inceput sa-si scoata capul virusii plantati de structurile anti-romanesti in toate straturile societatii, inclusiv partidele politice aflate la putere si, mai ales, serviciile de informatii. Ca un magar ce sunt, o sa-i atrag atentia lui Ion Iliescu ca vremea domniei sale a apus, cu tot cu intelectualitatea sa criminal-proletara careia ii duce dorul, desi este reprezentata saptamanal in spatiul public de vecinul sau de cartier, Silviu Brucan.
Dupa 15 ani in care Ion Iliescu si filiera KGB din jurul sau au ingropat, adanc, visul Unirii, este momentul, cred eu, ca nationalismul liberal sa-l reinvie. Cu responsabilitate, dedicatie si profesionalism, asemenea lui Ion I.C. Bratianu. Nu este de uitat ca, in acesti ani, o singura institutie a reusit sa faca un prim pas spre unire: Biserica Ortodoxa Romana, care, prin Patriarhul Teoctist si un grup activ de patrioti basarabeni, a implinit cel mai mare act diplomatic intern (NATO si UE sunt proiecte externe): reinfiintarea Mitropoliei Basarabiei ca eparhie a Patriarhiei Romane. Si aceasta dupa o lupta dura dusa cu Rusia la Curtea Europeana a Drepturilor Omului, unde atat de hulita Biserica ortodoxa - de catre "intelectualitatea" cuplului Iliescu-Brucan - a fost sustinuta in rasaritul romanesc numai de catre conservatori vest-europeni si americani. Revenirea la conservatorism este o prioritate inclusiv pentru clasa politica romaneasca. Daca in Statele Unite, de exemplu, se infrunta in sanul puterii doua tendinte - traditionalismul si neoconservatorismul - in Romania, spre detrimentul natiunii, avem de a face cu agnosticismul si materialismul celor care au pretentia ca manevreaza puterea.
Insa pana la responsabilizarea actualei clase politice, care sa se apuce serios de Proiectul Unirii in cadrul Uniunii Europene, Basescu trebuie sa dreneze si mizeria din institutiile principale ale statului, care au datoria sa conceapa acest Proiect alaturi de societatea civila. Cel mai infectat si totodata vital minister al tarii ramane cel al Afacerilor Externe, care imbraca de fapt serviciul de informatii externe si care incepe sa arate ca o clona mai mica a fostului KGB. Punctul 8 de la Timisoara - fara comunisti securisti sau securisti comunisti - ar trebuie sa fie criteriu de angajare, pe langa "profesionalizarea" diplomatica mult trambitata pe la Bucuresti. Ar trebui ca noii diplomati ai Romaniei, care cu ochii prea mult atintiti spre avantajele occidentale nu au mai avut timp de Unire, sa nu uite ca, la Bruxelles sau peste ocean, in spatele politetii de forma sau a imbarbatarilor glaciare din ultimii ani stau de fapt datele concrete ale democratiilor occidentale privind viesparul kaghebist si mentalitatea prosovietica din centrala MAE si diferitele reprezentante ale Romaniei in spatiul euro-atlantic. Fara dezintoxicare nu va exista niciodata un real si necesar Proiect al Unirii. Si atunci, inaintasii liberali si eroii tarii chiar au trait si murit degeaba. Pentru triumful anti-romanilor in Romania.
|