PENTRU
ROMANIA
|
FUNDATIA PENTRU ROMANIA |
||
 Revista Veghea - Numar omagial Mihai Eminescu |
|
| "Ai cui sunt romanii din jurul Romaniei? - Solutii, probleme, provocari"
Raportul societatii civile privind relatia Romaniei cu Romania din afara granitelor "Ai cui sunt Romanii de Pretutindeni?" - Problemele "Colegiului Basarabia-Bucovina" si cateva solutii viabile pentru apararea identitatii culturale, a Scolii, a Bisericii si a Istoriei romanesti Organizatori: Fundatia Pentru Romania, Centrul de Geopolitica si Antropologie Vizuala, Masterul Studii de Securitate, Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala, Universitatea din Bucuresti Au participat: Prof dr Ilie Badescu, prof dr Gheorghe Zbuchea, Universitatea Bucuresti, Pr Radu Ilas, profesor Universitatea din Cernauti, col (r) Cristian Scarlat, Oficiul National pentru Cultul Eroilor, Dorin Matei, Magazin Istoric, George Damian, Centrul de Studii pentru Resurse Romanesti, Septimiu Roman, Radio Romania, Eugen Popescu, Romanian Global News, Victor Roncea, Centrul de Geopolitica, Eugen Tomac, consilier al Presedintelui Romaniei pentru relatiile cu romanii de pretutindeni.  Parintele Radu Ilas - Profesor Universitatea din Cernauti Merg constant in Cernauti, cel putin o data pe luna si constat ca romanii din Bucovina nu se mai bucura de limba romana. Daca anul trecut am participat la dechiderea anului universitar la data de 1 septembrie si atunci scoala romaneasca a fost instituita ca scoala medie, iata ca anul acesta toate scolile romanesti au fost trecute sub obladuirea ucrainienilor sI s-a dispus ca in toate scolile romanesti sa se predea numai in limba ucraineana. Observ ca in tara noastra ucrainienii se bucura de toate drepturile, mai nou, zilele trecute, ucrainienii au venit si aici, la Bucuresti, si au prezentat o expozitie cu orasul Cernauti care implineste 600 de ani, in frunte cu Ambasada ucraineana si primarul de Cernauti. Acestia l-au prezentat pe Alexandru cel Bun ca un fel de "Alexandru cel Bun ucrainean". Cred ca statul roman a fost persiflat in acest fel. Pe de o parte ei au si-au sarbatorit 600 de ani ai orasului Cernauti, iar pe de alta parte acestia si-au permis, si ai nostrii le-au permis, sa faca aceasta prezentare. Este dureros, dar asa stau lucrurile. In Ucraina, scolile romanesti sunt intr-o stare jalnica, fapt ce ii determina pe elevii romani sa caute alte scoli pentru a putea invata. Acelasi lucru se intampla si in Cernauti. Romanii de aici din tara puteau sa faca mult mai mult. Puteau sa se implice in dotarea, igienizarea, modernizarea, si astfel copii nostrii nu ar fi trecut la alte scoli. In ceea ce priveste Biserica, lucrurile stau ceva mai bine. De fiecare data cand merg in Cernauti mi-am propus sa slujesc intr-o biserica romaneasca si cred ca am slujit deja cam 20. Col (r) Cristian Scarlat – Director Oficiul National pentru Cultul Eroilor Va multumesc pentru invitatie. Sunt directorului Oficiului National pentru Cultul Eroilor, institutie a statului. A fost infiintata dupa multi ani si gestioneaza statutul juridic al mormintelor de razboi. Plecand de la premiza ca si in cazul Romaniei ar trebui respectate protocoalele Conventiei de la Geneva din 1949 si prevederile acesteea, am incercat sa creionam cateva programe pentru romanii de la langa noi, practic. In Bucovina este intr-adevar o situatie mai grava pentru romanii de acolo decat din alte parti. Ceea ce se intampla in Bucovina si Basarabia de Sud este foarte periculos pentru romanii de acolo. Oficiul a reusit sa isi desfasoare activitatea de multi ani in lipsa unui acord interguvernamental, asa cum avem semnat cu Germania, Rusia si Slovacia si mai nou cu Ungaria. De la Ucraina si Republica Moldova nici nu avem macar un semn ca se doreste inceputul negocierii. Pe acest fond s-a creat un vid in relatiile institutionale, dar am reusit sa reconstruim cateva cimitire de onoare ale soldatilor romani, atat in Bucovina cat si in Moldova. In 2006 a fost reinaugurat cimitirul de la Tiganca. Saptamana trecuta am fost la Miclauseni din raionul Straseni. Cei de acolo pot fi mandri de cinsitirea mormintelor si multi aveau lacrimi in ochi si au spus ca: "Ati venit sa ne recrestinati !". In vara am inaugurat la Festelita si la Nicoleuca parcele romanesti, pentru ca peste Nistru, totul sa fie ras. Cei mai multi soldati romani morti in 1941 la Odessa, cam 20.000, nu-si mai regasesc locul: din mai, multe cimitire de campanie au fost rase. Este o tragedie din punct de vedere al dreptului umanitar international. In Bucovina, dupa trei ani de zile am fost aproape de a inaugura o parcela si la Cernauti, dar pana la urma am primit de la primarul din Cernauti vestea ca aceasta ceremonie este anulata. Asteptam acum o data pe care de comun acord s-o alegem cu ucrainenii pentru a face o slujba crestineasca. Putem observa ca ziarul ZIUA a mai publicat stiri despre cimitire germane in Rusia, sau cazul unei statuii sovietice dintr-o tara baltica, care, ambele, au provocat scandaluri diplomatice. Nu la fel se intampla si in cazul nostru. Aceste cimitire au capatat conotatii mai mult decat simbolice-identitare. Iata ca, din ordinul fostului presedinte Vladimir Putin, Rusia va deschide in sase tari, printre care si Romania, misiuni militare pe langa ambasade care vor avea rolul supravegherii starii cimitirelor sovietice din tarile respective. Romania are datoria sa procedeze asemenea. Dorin Matei – Redactor Sef Magazin Istoric: As vrea sa facem o distinctie. La ora actuala cred ca avem trei categorii de romani in afara granitelor. In prima categorie se afla romanii care traiesc in diverse tari occidentale europene, ca Italia si Spania, si in SUA, in Australia. Din cate am constatat eu, lor li se acorda cea mai mare atentie si bani din simplul motiv ca reprezinta o masa electorala. Exista a doua categorie reprezentata de romanii care traiesc in Bulgaria, Ungaria, Serbia, care sunt romani prin nastere dar nu au fost niciodata cetateni ai statului roman. Ei trebuie sa fie cetateni loiali ai statelor respective dar conform noilor standarde din UE, si in general cele internationale, au o serie de drepturi pe care statul roman trebuie sa le asigure acestora. Si exista o a treia categorie de romani, care si-au pierdut un drept natural, acela de a fi cetateni romani, din vina statului roman. Statul roman nu a fost capabil sa le asigure acest drept. Ma refer aici la romanii din Basarabia si Bucovina, despre care stim cu totii cum si-au pierdut statutul de cetateni romani. Facand o paralela cu secolul 19, unde intelectualitatea romana era adanc ancorata in probleme comunitatii romanesti, am impresia ca, la ora actuala, aceste probleme nu reprezinta nici un interes pentru autoritati. Nu avem o strategie coerenta de 18 ani si avem vreo 7-8 institutii care se ocupa de aceasta problema a romanilor de pretutindeni si practic se calca pe picioare. Fiecare minister si-a creat cate un astfel de departament. Aceasta practica nu face decat sa ingreuneze situatia. Cred ca si cazul serviciilor secrete exista astfel de departamente. La nivelul clasei politice nu exista o asemenea preocupare. Niciun partid nu are un expert in astfel de probleme si astfel nu exista coerenta. Nu exista un interes nici la nivelul societatii civile. Exista grupuri care nu accepta dialogul. As dori sa aduc in discutie faptul trist ca in presa romana nu se aloca spatiu suficient pentru asemenea probleme si practic nu exista stiri despre aceste locuri, despre romanii de acolo. Eugen Popescu – Director Agentia de Stiri Romanian Global News: As fi vrut mai intai sa intreb a cui este Romania care nu se preocupa de romanii de pretutindeni? A ramas Romania un instument al romanilor, al neamului romanesc, asa cum este normal? Statele isi construiesc niste instrumente care sa ajute la pastrarea lor ca neam? Este intrebarea pe care trebuie sa ne-o punem cu totii si la care nu stim exact ce raspuns sa dam. La modul cum priveste Romania problema romanilor de pretutindeni nu stim cum ne putem raporta. La modul cum privesc autoritatile romane aceasta problema putem sa ne raportam. Romania nu trebuie confundata cu autoritatile romane pentru ca lucrurile sunt diferite. Este insa clar ca nu exista o strategie legata de romanii de pretutindeni. Nu exista un proiect asumat de statul roman si de institutiile statului roman vizavi de romanii de pretutindeni. Un asemenea proiect are statul maghiar. Si vedem foarte bine cat de bine actioneaza, cat de bine isi promoveaza interesele. In afara de romanii mentionati de dl Matei as vrea sa nu ii uitam nici o clipa pe romanii din Balcani. Pe meglenoroamanii si pe aromanii din Macedonia, Grecia, Albania si Bulgaria, pe langa daco romanii care sunt in jurul frontierelor Romaniei si sa nu ii uitam nici pe histroromanii din Croatia, chiar daca au mai ramas foarte putini. L-am ascultat pe parinte vorbind despre scoala romaneasca din nordul Bucovinei. Cred ca am inregistrat al cincilea apel al comunitatii romanesti din Ucraina vizavi de autoritatile statului roman in privinta faptului ca autoritatile ucrainene creaza o presiune teribila asupra limbii romane. Si este al treilea apel caruia nu i s-a raspuns in nici un fel nici de catre Ministerul Educatiei si Cercetarii. Problema nu este mediatizata foarte mult, desi noi am facut publice acele apeluri ale comunitatii romanesti din Ucraina, care reuneste si peste 20 de asociatii. De asemenea, apelul parlamentarului roman din Rada de la Kiev, Ion Popescu, a fost facut public. In plus a fost interpelata si Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei, care a promis ca va monitoriza situatia din Ucraina. Dar iata ca tara mama nu a facut nimic, nu a zis nici un cuvant. La Adunarea Parlamentara a CoE avem o rezolutie referitoare la romanii din Timoc, prima de acest fel a unui organism international legata de romanii din Timoc. Nu pot sa nu mentionez aici aportul deputatului PPCD Vlad Cubreacov, cel care a muncit enorm pentru a ajuta la reglementarea statutului romanilor din Timoc. Ei bine, in contradictoriu fata de initiativa deputatului Vlad Cubreacov, patru parlamentari romani au absentat de la votarea acestei rezolutii de insemnatate majora. Iar un parlamentar roman a votat de partea statului sarb, impotriva Romaniei. Este vorba de dna Aurelia Cazacu. In aceiasi situatie a fost Ilie Ilascu, care avea ocazia sa-si dovedeasca acolo patriotismul, Mihai Tudose de la PSD si marele afacerist, dl Fenechiu, de la PNL. Reprezentantii tututor partidelor politice care ne dau lectii de patriotism au fost acolo si nu au fost in stare sa schimbe soarta a 300. 000 de romani din Timoc uitati de 200 de ani de statul roman. Acest lucru vrem sa fie in discutie in campania electorala. Nu trebuie sa uitam de aromanii din Balcani, pe spatele carora se creaza o diversiune uriasa aici in Romania, dusa de parlamentarul Canacheu, care incearca sa creeze o minoritate nationala, aromanii din Romania, facand sa se intoarca in mormant si Saguna si Gojdu si alte personalitati eminente ale culturii romane. Noi vom avea grija ca in aceasta campanie electorala sa ii aducem aminte ceea ce face el impotriva intereselor nationale romanesti si sprijinind astfel interesele grecesti care vor sa scoata Romania din ecuatia politica si geopolitica a peninsulei balcanice. Sa vorbim de Basarabia unde, iata, avem trei milioane de romani, si unde au crescut, intr-adevar schimburile comerciale. Dar este oare de ajuns asta? Unde sunt acele institutii create de statul roman acolo? Sunt vazute si nevazute si, pe vremea PSD, s-au ocupat sa dea bani la partea rusa din Basarabia si sa creeze tot felul de probleme in Serbia. Acesti oameni care lucreaza in serviciile secrete au facut lucrul asta. L-au facut prost si l-au facut impotriva intereselor nationale romanesti. Cata vreme se va intampla lucrul asta, nu vom avea o politica coerenta si un proiect identitar romanesc pentru Basarabia. Uitati-va ce s-a inttmplat in Ungaria. Statuia lui Saguna a fost oprita in a fi instalata in fata Catedralei de la Budapesta. Acum, cand in toata Transilvania sunt expuse numeroase statui ale criminalului de razboi Vass Albert, iar ambasada Ungariei la Bucuresti ia la intrebari o redactora sefa a unei publicatii din Romania, ca de ce indrazenste sa publice asa ceva. N-a existat nici o reactie pana acum a statului roman. Am tinut o sedinta comuna a guvernelor la Szeged, dar premierul Romaniei nu spus nici macar un cuvant despre faptul ca s-a interzis amplasarea statuii lui Saguna de catre Ungaria. Acestea nu sunt autoritati care reprezinta statul roman, sunt doar autoritati care isi vad propriul interes. Atata timp cat vom alege asemenea tip de oameni si cat vom da pe mana lor Romania si interesele romanesti, vom avea parte numai de asa ceva. George Damian - Director Centrul de Studii pentru Resurse Romanesti: S-au spus aici foarte multe lucruri, dar as dori si eu sa subliniez acelasi lucru ca dl Matei: desi impartirea romanilor de pretutindeni ar trebui facuta in aceste trei categorii, ei sunt pusi intr-o singura caciula, la Departamentul pentru Relatiile cu Romanii de Pretutindeni, in timp ce fondurile sunt canalizate catre romanii din Occident, din Italia si Spania. In acest timp romanii din Valea Timocului primesc cam 3.000 de euro pentru chestiuni minore si nu li se asigura sumele necesare macar pentru infiintarea unui post de radio foarte necesar acolo. Si acesta este doar un singur exemplu. Ma voi referi aici la faptul ca stiinta romaneasca, studiile umaniste de acum, sunt blocate in ceea ce priveste situatia romanilor din afara granitelor tarii. Cu exceptia istoriei, unde au aparut lucruri noi refertioare la romanii din afara Romaniei, asta datorita deschiderii arhivelor, restul stiintelor umaniste sunt relativ blocate. De exemplu, lingvistii din Romania practic nu exista in spatiul public. In vreme ce in Basarabia, in Valea Timocului, in Bucovina, in Ungaria, limba romana se transforma, si noi nu stim cum se transforma, cei de la Facultatile de Filologie din tara nu se ocupa de limba romana din afara Romaniei. Sunt fenomene care ne scapa si riscam sa ne trezim, cum s-a intamplat deja, cu aparitia unor limbi cum ar fi "limba moldoveneasca" sau "limba vlaha". Si aici este atat vina autoritatilor cat si a lingvistilor si a filologilor romani care pur si simplu nu sunt interesati de ce se intampla in aceste spatii. De exemplu, in Ungaria exista o comunitate de tigani care isi spun baiesi si care vorbesc o limba romana de secol 18. nimeni nu este interesat de ei. Exista limba baiesasca in Ungaria, care se preda la un liceu. Si este considerata a fi limba tiganeasca. E drept, de aici unii unguri profita si categorisesc toti romanii drept tigani. Aceasta limba ar trebui studiata, pentru a cunoaste mecanismele unei limbi. Nu am auzit filologi care sa publice studii sau care sa aiba atitudini la problema cu "limba moldoveneasca" sau, mai nou, cu asa zisa "limba vlaha", din Valea Timocului. Tot suntem la Facultatea de Sociologie. Nu am auzit de studii sociologice sau de echipe de sociologi care sa se duca in comunitatile romanilor si sa faca studii acolo. Singurele stiri care apar din aceste zone sunt cele venite de la ziaristi sau de la istorici. Istoricii insa lucreaza cu trecutul, noi traim in prezent. Data fiind lipsa unor studii de acest gen, ajungem la situatia pomenita de dl Popescu cu un deputat roman sa voteze total aiurea, cel mai probabil din cauza faptului ca nu stia despre ce e vorba. Culmea este ca tocmai un singur vot a lipsit de la Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei. Acest vot lipsa ar trebui sa fie ca un semnal de alarma prelunga asupra gravitatii degroingoladei in care se complac autoritatile statului si politicienii tarii in privinta romanilor de pretutindeni care, sa nu uitam reprezinta o treime din natiunea romana. Prof Univ Dr Ilie Badescu – Facultatea de Sociologie, Centrul de Geopolitica: Din pacate, acest deficit are si o realitate, fiind produsul unei proaste comunicari. Noi nu putem comunica, sunt lucruri necunoscute si sunt convins ca abordarea acestor probleme de catre specialistii romani ar fi mult mai buna, daca noi am avea o cultura mai buna a comunicarii. Avem aici o sansa extraordinara, prin initiativa dlui Victor Roncea: iata ca am reusit sa ne intalnim totusi si sa discutam aceste chestiuni. Din pacate, nu am adus aici, in deplinatatea lui, dosarul chestiunii romanesti. El exista. Si sunt si studii facute inclusiv pe problema romanilor din Basarabia, dar ele nu sunt luate in considerare. Sticla televizoarelor este coplesita de analisti foarte orgoliosi care se prezinta fara nici un fel de baza. Oricum, pentru un parlamentar roman, faptul ca el abordeaza agenda Parlamentului European fara o pregatire de documentare, este revoltator. Un parlamentar, un om politic, un demnitar, trebuie sa aiba consilieri care sa fie pregatiti pentru aceasta problematica, ceea ce nu prea se intampla. Mai mult, stiu ca acea rezolutie nici macar nu a fost facuta de un parlamentar din Romania, ci de un parlamentar roman din Basarabia, Vlad Cubreacov, care are meritul extraordinar de a fi preocupat de soarta tuturor romanilor. Avem nevoie de o platforma a societatii civile, inter-disciplinara, care sa trateze profesionist si cu responsabilitate problemele romanilor din jurul granitelor, ale romanilor de pretutindeni, asa cum a inceput sa o faca Fundatia pentru Romania sau Magazin Istoric si cum incercam si noi, aici, la Centrul de Geopolitica. Septimiu Roman – Radio Romania Actualitati: As dori sa continui doua idei care au fost prezentate aici. Prima, ca exista o mare diferenta intre ceea ce fac autoritatile si baza care exista pana la urma si, pe de alta parte, ne confruntam adeseori cu lipsa de comunicare. As vrea sa va citez dintr-o carte aparuta cu cateva zile in urma, "Amintiri pentru viitor - 2951 de zile in captivitatea soovietica", scrisa de capitanul de geniu Vladimir Chiritescu, care a luptat pe frontul de Est. Cartea poarta mentiunea "Manuscris confiscat de Securitate". Sa luam aminte: "Pentru multa lume, Europa se termina la Nistru si la hotarele rasaritene ale Poloniei. Prima mea impresie nu a fost asa. In putinele relatii pe care le-am avut cu populatia mi-am dat seama ca, in general, erau oameni comunicativi, pasnici, si care nu ne priveau cu ostilitate". Si putin mai incolo, un al doilea citat: "Unii dintre ostasi mi-au incuviintat spunand ca lumea se poarta frumos cu ei, ca le-au dat si de mancare, ca i-au si cinstit cu vin". Asta se intampla in Est, in 1940. In Vest, in Ungaria, nu mai vorbesc in Slovacia, inca se mai vorbeste despre omenia romanilor, a militarilor. La Megyasab, bunicii si parintii le povestesc copiilor cum soldatii romani le dadeau de mancare si ii aparau de nemti. In zilele noastre, in Irak de exemplu, unde am stat patru luni, pe langa batalionul romanesc, militarii nostri - am vazut asta cu ochii mei - le imparteau locuitorilor apa si mancare, de multe ori chiar din ratia lor. Mai mult, romanii se achita excelent de sarcinile ce le revin in cadrul misiunilor civil militar, iar mai multi seici de acolo din Irak m-au intrebat de ce romanii nu investesc la ei, in Irak, lasand sa se inteleaga ca de ce nu valorifica avantajele pe care le au. Ce legatura ar avea cu tema noastra? Vreau sa spun ca exista un extraordinar potential uman ce poate fi valorificat. Este vorba de faptul ca romanii sunt foarte omenosi, ca fie ca vorbim de romanii de aici sau de cei din jur, sunt acelasi lucru. Pentru a nu ma lungi foarte mult, as spune asa, ca o prima invitatie la dezbateri, ca o solutie foarte importanta pentru rezolvarea multora dintre probleme ar fi o implicare mai mare a societatii civile. Ma gandesc aici si la faptul ca, inainte de toate, trebuie lamurit ce anume este societatea civila si care este reprezentativitatea ei, pe ce palier, economic, social si cultural. Pentru ca exista si o asa-numita societatea civila profotoare, preocputata doar cum sa pustiasaca fondurile, in acest caz ale romanilor de pretutinendi, ca lacustele holdele tarii. Ideea de baza este ca exista valori romanesti inestimabile si ca trebuie cautate parghiile pentru ca politicul sa raspunda unor nevoi de baza si sa raspunda unui lucru care exista peste tot in romanitate: potentialul uman extrem de valoros, de cele mai multe ori ignorat in totalitate in calculele si analizele autoritatilor. Prof Ilie Badescu: Intrucat il avem si pe dl Eugen Tomac aici, si din pozitia de membru al Centrului de Geopolitica, nu doar de consilier al presedintelui Romaniei, dl Traian Basescu, il invitam sa ne spuna ceva in legatura cu aceasta tema, dupa care vom reveni asupra problemelor focalizate. Eugen Tomac – Consilier al Presedintelui pentru problemele romanilor de pretutindeni: Prea Cucernice Parinte Profesor, in momentul in care a inceput dezbaterea de azi, m-a incarcat un sentiment puternic, pentru ca, daca Dvs veniti de le Cernauti, eu vin din Basarabia. Deci sunt unul dintre romanii care se ocupa de aceasta problema sau se confrunta cu aceasta problema "Ai cui sunt romanii de pretutindeni?" de peste 20 de ani. Pentru ca, de cand eram mic - m-am nascut in sudul Basarabiei, intr-o comuna Ismail, unde s-a nascut si maresalul Averescu -, imi aduc aminte si acum cum, in fiecare vara plecam cu prietenii mei din comuna la doar cativa kilometri in jos, pe malul Dunarii, si ne intrebam de fiecare data de ce exista aceasta sarma ghimpata. De ce nimeni nu ne spune si noua nimic. De ce, dupa cum imi spuneau parintii, dincolo de tepii de otel sunt rude de-ale noastre cu care nu se mai vazusera de peste 50 de ani. Toate aceste intrebari pe care mi le puneam de cand eram copil m-au framantat si ma framanta in continuare. In momentul in care am absolvit scoala mi-am propus sa raspund la cateva intrebari, pentru mine personal. Tinta a fost clara: merg sa faca Facultatea de Istorie la Bucuresti. Am venit aici, am reusit, am muncit foarte mult, continui sa o fac pentru a-mi da raspunsul complet la aceste intrebari, pentru a le oferi celorlalti confrati de-ai mei, de-ai nostri, ramasi dincolo de sarma ghimpata. Venit aici, am reusit sa descopar profesori minunati.In momentul in care am incep sa descopar Romania reala, am gasit si raspunsul la intrebarea: ai cui sunt romanii de pretutineni? Am sa va dau un singur exemplu. Anul acesta sarbatorim 90 de ani de la Marea Unire. La initiativa mai multor studenti basarabeni inimosi, si a catorva din cei prezenti aici, la 27 martie ne-am propus sa organizam mai multe evenimente importante. Am resimtit un dezinteres aproape total din partea clasei politice. Pe langa faptul ca nu a existat pana acum pe agenda politicienilor acest subiect extrem de delicat al romanilor de pretutindeni, mai exista si functionari in diverse institutii care descurajeaza orice fel de initiativa, si imi asum aceste afirmatii, repet orice initiativa legata de aceste subiecte care privesc Basarabia si Bucovina. In jurul datei de 27 martie ne aflam in preajma summitului NATO. Le-am promis studentilor de la Organizatia Studentilor Basarabeni - pentru ca eu insumi am coordonat o organizatie civica care se ocupa de tinerii romanii de pretutindeni -, sa serbam cum se cuvine ziua Unirii. Am obtinut imediat acordul din partea presedintelui Traian Basescu. Din momentul in care am inceput sa pregatim evenimentele - am organizat concerte, dezbateri, expozitii – am inceput sa primim telefoane in care eram intrebati daca nu ar fi mai bine sa oprim aceasta actiune pentru ca i-am putea deranja pe vecinii nostri mai mari, care vin la Summit. Adica Rusia, doar ca nimeni nu-I rostea numele. Aceasta situatie m-a motivat de 200 de ori mai mult si intr-un timp record am reusit sa organizam toate manifestarile, impreuna cu acea mica parte a societatii civile responsabile, iubitoare de neam si tara. Desi toata lumea era incantata de alegerile unominale, sunt convins ca acelasi sentiment pe care l-am simtit si eu in vara acestui an l-au simtit acum multi romani, cand oamenii nostrii politici au decis ca alegerile sa pice in jurul datei de 1 decembrie, pentru a-i diminua complet din importanta istorica. Este cea mai mare umilinta la dresa romanilor organizata chiar de Guvernul Romaniei, dar nu mai putem sa ne miram tinand cont ca aceasta guvernare este formata din PNL si UDMR. Cred ca acest subiect, al romanilor de pretutindeni, va trebui readus din ce in ce mai des in catedrele universitatilor. Cred ca oamenii politici sunt restanti la aceste subiecte deoarece nu numai ca nu am facut nimic pentru romanii din strainatate, dar nu au facut mare lucru nici pentru romanii de acasa nici pentru romanii plecati sa munceasca in afara, oameni care au abandonat tot ce aveau aici si au plecat acolo pentru a-si intretine familiile. Cat despre mine pot sa va spun ca am depus tot efortul inca din prima zi in care am fost insarcinat sa fac acest lucru. Vreau sa va spun ca presedintele Traian Basescu este poate singurul care intelege acest lucru iar guvernul Romaniei nu a reactionat sub nicio forma la apelurilor noastre, ba mai mult, fondurile pentru romanii de pretutindeni au fost micsorate din ce in ce mai mult. Chiar zilele acestea am avut placerea sa il revad pe parintele Boian de la Malainita si m-a incarcat cu un sentiment de rusine sufleteasca pentru ca oameni care isi sacrifica totul pentru a-si pastra demnitatea romaneasca sunt tratati asa cum au fost tratati si sunt lipsiti de orice spirjin firesc, guvernamental. Un alt exemplu al daruirii de sine pentru cauza romanesca este cel al deputatului basarabean Vlad Cubreacov - care s-a zbatut pentru romanii nostri uitati mai mult decat toata delegatia romano-maghiara de la Consiliul Europei – si cu care am avut placerea sa colaborez in mai multe probleme, inclusiv a legislatiei necesare romanilor de peste granite. Parlamentul Romaniei are un proiect de lege, dar superficial, pentru romanii de peste hotare. Nu este o lege propriu-zisa ci sunt doar cateva directii care ar trebui urmate de diferite institutii. Suntem cred singura tara din zona care nu are o lege pentru conationalii din afara tarii, care sa reglementeze situatia romanilor din afara si cred ca de aici ar trebui inceput pentru a sti foarte clar care sunt responsabilitatile si obligatiile statului vizavi de acesti romani, care se simt din ce in ce mai abandonati si nedreptatiti. Si eu trec prin aceasta stare zi de zi, inclusiv la nivel personal: umilinta pentru redobandirea cetateniei de catre parintii mei, ca si a tuturor basarabenilor, este una mare. Eu insumi am asteptat 7 ani de zile pentru reconferirea acestui drept natural. Cetatenia, asadar, este cheia normalizarii relatiilor romano-romane, dupa parerea mea. Ceea ce reuseste in prezent sa faca Departamentul pentru Relatiile cu Romanii de Pretutindeni este doar ca o picatura in ocean, oceanul pierdut al latinitatii rasaritene. Domnul Vlad Cubriacov a realizat de unul singur un proiect in care stipuleaza reglementarea statutului romanilor din afara granitelor. Romanii de pretutindeni sunt o problema de politica externa si o problema de politica interna. Cred ca toate organizatiile romanesti ar trebui sa se implice mai activ in acest sens si sa aiba sarcini foarte clare, dupa cum spunea si domnul profesor, pe relatii inter-disciplinare. De acest lucru trebuie sa fie responsabil, evident, si Parlamentul. La randul sau, presedintele Traian Basescu a anuntat ca va lansa spre dezbatere o strategie pentru a se gasi solutii reale si modalitati de rezolvare viabile, referindu-se in special la acordarea cetateniei pentru romanii din imediata apropiere, de peste Prut. As vrea sa subliniez, in incheiere, ca presedintele Romaniei a solicitat inca din 2006 Guvernului simplificarea procedurii de acordare a cetateniei romane. Aceasta nu s-a intamplat insa, nici pana azi. Cu exceptia promisiunilor desarte, nici PSD, care ne amintim ca a blocat practic acordarea de cetatenii, in 2001, nici PNL impreuna cu nelipsita UDMR, nu au facut ceva pentru rezolavrea situatiei. Dimpotriva: zilnic, romanii basarabeni si bucoovinenei sunt umiliti prin noi si noi mijloace birocratice si taxe inventate, nelegale si chiar anti-constitutionale. Sa fie foarte clar, prin legea fundamentala a tarii, Constitutia Romaniei, orice copil care se naste din parinti romani este cetatean roman. Practic, prin ordonantele aberante emise de acest Guvern in privinta romanilor din jurul Romaniei, este incalcata Constitutia in fiece clipa. Speram ca un mare cadou pentru acesti romani napastuiti sa fie, pana inainte de Craciun, schimbarea Guvernului. Eu unul, am o lista foarte clara de prioritati. Amintesc, desi nu acesta este contextul dezbaterii, ca mi-am propus personal sa ma bat pentru fratii, parintii si buneii mei si sa incerc cu toate puterile mele sa repar, pe cat pot, aceasta nedreptate istorica. Prof Ilie Badescu: Finalul este energizant dar concluzile dezbaterii nu sunt imbucuratoare: traim o drama adanca de peste sase decenii, nerezolvata nici dupa aproape doua decenii de la schimbarea regimului comunist. Problema romanilor de afara suntem de fapt chiar noi insine. Pe agendele oamenilor politici nu exista notiuni ca interesul national, neamul - care este considerat o poezie - si cred ca de aici incep de fapt problemele. Nu exista o intampinare severa din partea specialistilor. Oamenii nostri de stiinta nu mai emit idei vizavi de limba romana si evolutia ei. Mass-media nu se preocupa de acest subiect. Exista riscul ca ignorarea romanilor sa se institutionalize in Romania, fapt pe care noi trebuie sa il denuntam. Sistemul educational ar trebui restructurat pentru a invata copii inca de pe bancile scolii cu ce probleme se confrunta intreaga natiune romana. Ma bucur insa ca am inaugurat aceasta dezbatere, prima dintr-o serie care isi propune edificarea unei strategii nationale pentru Romania din afara Romaniei. Cu ajutorul dumneavoastra dorim sa constituim acel suport de interventie publica sistematica pentru aceste cazuri, unele strigatoare la cer. Trebuie sa fim o voce publica activa si suntem hotarati sa continuam. Dorim sa cream o agenda a acestui grup de reflectie pe problemele critice ale identitatii romanilor de pretutindeni, sa "bombardam" toate institutiile de decizie si sa denuntam public actul de indiferenta intitutionalizata fata de aceasta problema. Este o datorie de constiinta cetateneasca, nationala. Cred ca in primul rand trebuie rezolvata chestiunea cetateniei, care a fost asa de prost abordata pana acum. In fond, dupa cum bine s-a spus, cetatenii din Basarabia SUNT cetateni romani. Nu ei si-au retras cetatenia si nu ei trebuie sa o solicie intr-o maniera chinuitoare. Este datoria statului roman sa le-o ofere, de fapt sa le recunoasca acest drept natural, neintarziat. Va multumim tuturor si va asteptam dupa aceste alegeri aici, sau la sediile partenerilor nostri, pentru a evalua rezultatele si a trasa programatic prioritatile romanilor de pretutindeni. Universitatea Bucuresti, Noiembrie 2008 Fundatia Pentru Romania www.fundatia.org contact@fundatia.org impreuna cu Centrul de Geopolitica si Antropologie Vizuala www.geopolitica.ro Masterul Studii de Securitate Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala Universitatea din Bucuresti Str Schitu Magureanu Nr 9, Sala de Consiliu, Vineri, 31 Octombrie, Ora 17.00  
|
|
au onoarea sa va invite la Decernare de premii pentru presa si societatea civila romaneasca si Expozitia de fotografii itineranta “Razboiul din Georgia asa cum a fost” Evenimentul este organizat cu prilejul aniversarii a cinci ani de la “Revolutia rozelor”, eveniment care a generat premisa unui nou curs al democratizarii Georgiei Vernisajul expozitiei va avea loc la Muzeul de Istorie si Arta al Municipiului Bucuresti - Palatul Sutu - Piata Universitatii, Bd. Bratianu nr.2 Miercuri, 19 Noiembrie 2008, la orele 12.00  Fundatia Pentru Romania impreuna cu Ambasada Georgiei in Romania doresc sa premieze si sa onoreze simbolic publicatia dumneavoastra pentru acoperirea media acordata subiectului razboiului din Georgia din cursul acestei veri. Noul ambasador al Georgiei la Bucuresti, Levan Metreveli, si presedintele Institutului National pentru Studiul Totalitarismului, profesorul Radu Ciuceanu, fost detinut politic, vor premia personal ziaristi si membri ai societatii civile responsabile in cadrul unei ceremonii care va avea loc miercuri, 19 noiembrie 2008, incepand cu orele 12.00, la Palatul Sutu. Evenimentul este prilejuit de lansarea si la Bucuresti a unei expozitii itinerante de fotografii intitulata “Razboiul din Georgia, asa cum a fost”. Momentul ales este totodata unul aniversar, la cinci ani de la debutul “Revolutiei Rozelor”de la Tibilisi, fenomen politic care a determinat noul curs al reformei democratice in Georgia si al apropierii statului de la Marea Neagra de structurile euroatlantice. Expozitia va fi prezentata ulterior si la Targul de carte si presa GAUDEAMUS. |
|
| BASARABIA - 27 Martie 1918 |
 |
 |
||
